Pompe pentru șantiere rezistente la abraziune

Pompe de șantiere (noroi/nisip) — rezistente la abraziune

Pe șantier, particulele minerale (nisip, pietriș fin) transformă orice flux de apă într-o „pastă abrazivă” care uzează pompe, furtunuri, robineți și armături. Durata de viață depinde de alegerea corectă a materialelor, geometriei hidraulice și protecțiilor împotriva particulelor. Acest ghid explică principiile-cheie, ce componente rezistă mai bine și cum previi uzura prematură în condiții dure.

Mecanismele de uzură în medii abrazive

Abraziunea apare când particulele solide, transportate de apă, lovesc și „rabotează” suprafețele interne. Severitatea depinde de concentrația solidelor, granulometrie, viteză și colțurozitatea particulelor. La viteze mari cresc atât uzura, cât și pierderile de sarcină, iar colțurile și zonele de turbulență accelerează atacul local.

De ce viteza contează

Viteze <0,6 m/s favorizează depuneri; >2,5–3 m/s cresc exponențial uzura. Ținta practică este un interval intermediar, obținut prin dimensionarea corectă a conductelor și alegerea curbelor Q–H care evită regimul de cavitație.

Materiale și componente: ce rezistă mai bine

Carcasa din inox sau fontă aliată nu este suficientă dacă rotorul, etanșarea și tubulatura cedează. Setul „lanțului slab” trebuie întărit unitar: materiale, geometrii, acoperiri și accesorii de prefiltrare.

Inox, fontă aliată și polimeri tehnici

Inox 304/316: bună rezistență la coroziune; abraziune moderată. În zone cu săruri, 316 e preferabil.

Fontă cu adaosuri (Ni-Hard, crom): foarte rezistentă la abraziune; grea, dar durabilă.

Elasto-polimeri (PU, NBR): căptușeli și difuzoare ce absorb șocul particulelor, reducând uzura punctuală.

Elemente interne critice

Rotori/impelere: semi-deschise sau vortex reduc contactul cu solidele; pentru nămol dens, canale largi și margini armate.

Etanșări mecanice: perechi SiC/SiC sau TC/SiC cu spălare; garnituri EPDM/FKM în funcție de chimism.

Tubulatură: coturi largi (R≥3×D), racorduri rapide rezistente, furtun plat doar la evacuări curate.

“În medii cu noroi și nisip, rezistența reală la abraziune nu e un singur material, ci un sistem: geometrii blânde, viteze controlate și prefiltrare eficientă.”

Selecția echipamentului: de la Q–H la granulație

Pe șantier, alegerea pompei și a traseului se face rapid, dar pe baze clare: debit, înălțime de pompare, particule, ciclicitate și mediu.

Debitul (Q) și H total: determină punctul de operare pe curbă. Evită zonele cu eficiență joasă (căldură + uzură).

Granulometrie maximă: alege pompe de nămol/ape murdare cu pasaj liber ≥35–50 mm pentru nisip și pietriș fin.

Vâscozitate/apă încărcată: curbele producătorilor pentru solide reduse; aplică marje, altfel vei subdimensiona.

Materiale umede: rotor armat, cămăși de uzură interschimbabile, etanșări dure.

Automatizare: protecție la lipsa apei, termică, monitorizare curent—semne timpurii ale înfundării.

Curbe Q–H și punct de lucru

Alege pompa astfel încât punctul de lucru să fie în zona de eficiență maximă, dar fără vârfuri de viteză în traseu. Dacă H variază mult, preferă un model cu curba „blândă” sau control de viteză.

Prefiltrare și separare

Cămăști de sită, coșuri de nămol și camere de liniștire reduc șocul abraziv asupra rotorului. Pentru aspirație joasă, folosește plăci perforate cu suprafață mare pentru a micșora viteza locală.

Montaj și traseu: cum reduci abraziunea

Chiar și o pompă robustă va ceda dacă traseul generează turbulențe și jeturi destructive. Execuția corectă e la fel de importantă ca selecția.

Reguli de montaj esențiale

• Evită coturi strânse: folosește raze mari și cât mai puține schimbări de direcție.
• Protejează admisia: nu poziționa sorbul direct în nămol; folosește un suport sau o platformă perforată.
• Uniformizează secțiunile: treceri graduale (conuri) între diametre; fără „gâturi de sticlă”.
• Clapetă de sens și supapă de aerisire: previn ciocanul hidraulic și returul cu particule.
• Verifică vibrațiile: prinderi elastice și aliniere pentru a nu induce joc în etanșări.

Listă de verificare rapidă (șantier)

• Rotor adecvat (vortex/semi-deschis)
• Prefiltru/coș de nămol montat
• Coturi cu rază mare; fără strangulări
• Furtun rezistent la abraziune pe refulare
• Clapetă de sens funcțională
• Protecție termică și lipsă apă activă
• Platformă de admisie ridicată de pe fund

Întreținere preventivă și cost total

Abraziunea nu se oprește, dar o poți încetini și controla. Inspecțiile scurte și consumabilele potrivite cresc mult durata de viață.

Ce și cât de des verifici

• Săptămânal: curăță prefiltrele, inspectează etanșările vizual (scurgeri), ascultă zgomote anormale.
• Lunar: măsoară curentul motor vs. placa; curent în creștere = pasaj liber redus.
• La 500–1000 h: rotește/înlocuiește cămășile de uzură, verifică jocul axial, actualizează garniturile.

Piese și consumabile

Preferă kituri OEM sau calitate echivalentă pentru etanșări SiC/SiC, garnituri EPDM/FKM și cămăși de uzură. Evită „compatibile” necertificate: o etanșare moale poate distruge rapid axul.

Materiale și coroziune în contexte speciale

Pe lângă abraziune, mediul poate fi coroziv (apă cu săruri, ciment lichid, aditivi). Aici, inoxul (ideal 316) și polimerii rezistenți chimic mențin integritatea, mai ales în zone costiere sau în proximitatea unor spații tip salină.

Compatibilitate chimică

Verifică fișele tehnice pentru detergenți, aditivi beton și ape cu pH deviat. Alege etanșări și elastomeri compatibili; corodarea sub tensiune poate apărea în inoxuri neadecvate.

Siguranță electrică

Mediile noroioase cer protecții IP potrivite, întreruptor diferențial și conectori etanși. Umiditatea + particule = risc de curenți de scurgere și opriri intempestive.

“Abraziunea nu e un accident, ci un rezultat al vitezei, particulelor și geometriei. Controlează-le și vei controla costurile.”