Pompe pentru stingere incendiu din rezervor: criterii minime

Criterii minime pentru pompele de incendiu alimentate din rezervor

Problemă → Abordare → Dovezi → Concluzie. În proiectele reale, cauza celor mai multe neconformități nu este lipsa echipamentelor, ci absența unui fir metodologic: ce se cere de norme, cum se traduce în parametri măsurabili și cum se verifică. Mai jos, un cadru clar, cu repere verificabile, pentru pompele de incendiu care trag din rezervor (tank).

Scenariul critic pe care trebuie să-l acopere pompa

Problemă. În incendiu, sistemele (sprinklere, hidranți interiori/exteriori, eventual drencer) cer debit și presiune simultan, timp suficient, în cel mai defavorabil punct hidraulic. Alimentarea din rezervor elimină variabilitatea rețelei publice, dar introduce riscuri proprii: aspirație, aerare, cavitație.

Abordare. Se dimensionează pompa la cererea hidraulică a instalației (de ex., debitul agregat al ramurilor celei mai defavorizate + pierderi) și la autonomia impusă de normele aplicabile clădirii. Curba pompei trebuie să respecte limite minime la 0%, 100% și 150% din debitul nominal; aspirația și submergența se calculează pentru a preveni vortexul și cavitația.

Dovezi. Pentru sisteme sprinkler europene, proiectarea și alimentările se stabilesc conform SR EN 12845 (adoptare națională a EN 12845). Pentru pompele în sine, EN 12259-12 precizează tipurile acceptate și cerințele pentru utilizarea cu EN 12845. Pentru pompă/instalare/curbe, NFPA 20 rămâne referință tehnică internațională, mai ales pentru pompe verticale cu turbină la surse sub nivel (rezervoare adânci, puțuri).

Concluzie. Criteriul minim este dublu: (1) pompa să îndeplinească debitul/pressionarea cerută de sistem în punctul critic, (2) curba și instalarea să respecte standardele (EN 12845/EN 12259-12/ISO 9906, respectiv NFPA 20 acolo unde se aplică).

Cadru normativ și termeni esențiali

SR EN 12845. Standardul definește proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor sprinkler, inclusiv sursele de apă și cerințele de supraveghere. În România, are statut de standard național (SR EN 12845:2015, cu amendamente ulterioare).

EN 12259-12 (Pumps). Specifică cerințe pentru pompe centrifuge (end-suction, split-case etc.) utilizate la sisteme sprinkler conform EN 12845. Documentul acoperă atât construcția, cât și performanța pompelor pentru integrarea cu sistemele de stingere.

NFPA 20 (2025). Standardul pentru instalarea pompelor staționare de incendiu; include capitol dedicat pompei verticale cu turbină (vertical shaft turbine) pentru aspirație din surse sub nivelul pompei – soluția recomandată când nu se poate asigura aspirație “inundată” (flooded).

“Rated capacity with a built-in safety factor (150% at 65%).” (pompele de incendiu sunt proiectate cu rezervă de capacitate)

Normele naționale conexe

Pentru instalații sanitare/alim. cu apă din clădiri (inclusiv secțiunile privind hidranții), se aplică I9-2022 (MO nr. 1167 bis/06.12.2022). Pentru instalații de stingere și rețele exterioare există P118/II-2013 (în aplicare până la actualizări) și NP 086-2005 pentru hidranți; acestea stabilesc principii și valori țintă (debit/presiune), corelate cu scenariile de risc.

Ce acoperă SR EN 12845

Sistemele sprinkler (inclusiv sursele de apă și “monitorizarea” funcțională). Documentul stabilește cerințe de volum, clasă de pericol și disponibilitate.

Ce acoperă EN 12259-12

Tipurile de pompe permise pentru sisteme sprinkler, indiferent de orientare (end-suction, split-case etc.), cu cerințe de performanță și etanșare potrivite pentru aplicații de incendiu.

Ce stipulează NFPA 20 (pe scurt)

Instalarea pompelor, inclusiv curbele minime (0/100/150%), condiții de aspirație, camera pompei și componente auxiliare (controller, bypass, test header). Capitol distinct pentru vertical turbine din rezervor/puț.

Criterii minime de proiectare și selecție

1. Curba pompei (verificabilă).

• La 100% din debitul nominal: presiunea nominală
• La 150% din debit: ≥ 65% din presiunea nominală
• La 0% debit (churn): ≤ 140% din presiunea nominală

Aceste repere sunt utilizate la listare/omologare și la probele de acceptanță și întreținere.

2. Acceptanță și toleranțe de test. Se recomandă folosirea ISO 9906 ca referință pentru clasele de acceptanță (Grades 1/2/3; uzual 2B pentru proiecte curente). Testarea se efectuează pe banc sau în teren, cu instrumentație calibrată, iar datele sunt comparate cu curba omologată.

3. Sursa de apă: rezervorul. Rezervorul trebuie să asigure autonomia impusă de SR EN 12845/P118 (în funcție de hazard) și să permită aspirație fără aerare. Pentru aspirație sub nivel: fie camera pompei la cotă joasă (aspirație inundată) pentru pompe end-suction/split-case, fie vertical turbine când aspirația pe coloană ar crea depresiune.

4. Aspirația din rezervor (minimizarea riscului). Traseu scurt, fără buzunare de aer, fără site pe aspirație; viteză controlată în conductă. Pentru pompe verticale cu turbină, se respectă submergența minimă din cap. 7 NFPA 20 și se previn vortexurile prin plăci anti-vortex sau geometrii adecvate ale prizei.

5. Driver, control și alimentare. Alegerea între motor electric (cu sursă sigură) și diesel se face după analiza de disponibilitate (cerută de normă sau de autoritatea competentă). Controllerul listat (UL/FM) și pompa de menținere (jockey) sunt obligatorii pentru oprirea ciclărilor și menținerea presiunii.

Debit, presiune, curba: cum verifici pe scurt

Se trasează trei puncte de probă: 0%, 100%, 150% din debitul nominal. Se confirmă că presiunile sunt în intervalele permise (≤140% la 0%; 100% la 100%; ≥65% la 150%). Datele se înregistrează în raportul de probă și se compară cu curba producătorului.

Sursa și aspirația din rezervor: capcane frecvente

Erori uzuale: coturi superioare care captează aer, supape nepotrivite pe aspirație, viteze prea mari în conductă. Pentru surse sub nivel, soluția robustă rămâne vertical turbine; NFPA 20 o rezervă explicit pentru sucțiune sub nivel.

Driver, control și alimentare: criterii minime

Controller listat, pornire automată, două baterii pentru diesel, supapă de by-pass și racord de test (test header). Camera pompei să respecte cerințele de amplasare/degajări și protecția la incendiu.

Acceptanță, întreținere și documentare

Probe de punere în funcțiune

Test hidraulic la 0/100/150% debit, cu citire de presiuni/debite prin colectorul de test; valorile se trec pe curba oficială. Se recomandă specificarea clasei ISO 9906 în documentația de achiziție, pentru a evita dispute privind toleranțele.

Întreținere periodică

Conform practicii din NFPA 20/NFPA 25, se realizează porniri regulate, inspecții anuale și teste de debit. În România, planurile de mentenanță se corelează cu P118 și cu cerințele din I9-2022 pentru instalații.

Trasabilitate

Dosarul trebuie să includă: fișele de listare/omologare, curba de probă din fabrică, raportul de probe în teren, calculul de cavitație/NPSH și fișa rezervorului (volum, prize, anti-vortex). Aceste elemente sunt cerute în verificările de conformitate.

Concluzie și checklist practic

Concluzie. Criteriile minime nu sunt “opționale”: curba pompei (0/100/150%), compatibilitatea cu EN 12845/EN 12259-12, instalarea conform NFPA 20 și documentarea testelor ISO 9906. Un proiect corect tratează rezervorul și aspirația ca pe parte integrantă a fiabilității, nu doar ca “surse de apă”.

Checklist scurt pentru proiectant/executant:

• Curba pompei respectă 0/100/150% (≤140% la 0%; ≥65% la 150%)
• Tip de pompă conform EN 12259-12; integrare cu SR EN 12845
• Aspirație fără buzunare de aer; anti-vortex; submergență adecvată (cap. 7 NFPA 20)
• Controller listat, jockey, by-pass, colector de test; cameră conform cerințelor
• Documente: teste ISO 9906, curbe din fabrică, rapoarte punere în funcțiune

Opinia informată (necomercială). Pentru alimentare direct din rezervor cu nivel variabil, vertical turbine reduce riscurile de cavitație și aerare; pentru aspirație inundată și spații tehnice ample, split-case rămâne eficientă și ușor de întreținut. Decizia finală se ia pe baza calculelor hidraulice și a cerințelor autorității competente.