Drenaj subsol inundat: ce faci în prima oră și ce pompă alegi

La un drenaj de subsol după inundație, ordinea contează mai mult decât pompa: întâi siguranța, apoi pompa potrivită pentru apa pe care o ai, apoi evacuarea făcută astfel încât apa să nu se întoarcă. O pompă de drenaj cu debitul și înălțimea potrivite scoate apa în câteva ore; o pompă aleasă greșit, pornită într-un subsol cu instalația electrică sub tensiune, poate transforma o pagubă materială într-un accident.

Pașii de mai jos sunt pentru situația de urgență, când apa e deja în subsol. Montajul permanent al unei pompe, ca să nu mai ajungi aici, e tratat separat.

Înainte de pompă: siguranța, în ordinea asta

1. Nu intra în apă cât timp instalația electrică din subsol poate fi sub tensiune. Prizele, prelungitoarele sau aparatele atinse de apă pot pune apa sub tensiune fără niciun semn vizibil.
2. Oprește alimentarea de la tabloul general, dacă tabloul e într-o zonă uscată la care ajungi fără să treci prin apă. Dacă tabloul e chiar în subsolul inundat, nu te apropia de el; cheamă un electrician sau operatorul de distribuție.
3. Dacă simți miros de gaz, nu acționa întrerupătoare și nu porni nimic electric, deschide ferestrele, ieși din clădire și sună la 112.
4. Nu folosi motopompe sau generatoare cu motor termic în subsol ori lângă ferestrele și ușile lui. Gazele de eșapament conțin monoxid de carbon, care nu se simte și se acumulează repede în spații închise.
5. Dacă apa a venit din canalizare, intri doar cu cizme și mănuși, și nu atingi apoi fața sau alimentele până nu te speli.
6. Fotografiază nivelul apei și bunurile afectate înainte să începi, dacă ai asigurare.

Apa dintr-un subsol nu se grăbește nicăieri. Zece minute pierdute ca să oprești curentul corect nu schimbă paguba; o intervenție în apă sub tensiune o poate transforma în accident.

O precauție care se ignoră des: când terenul din jurul casei e încă plin de apă, golirea bruscă a subsolului lasă pereții și pardoseala să preia singure presiunea apei din pământ. Ghidurile de după inundații recomandă, în această situație, golirea în etape, pe parcursul mai multor zile, urmărind dacă nivelul revine peste noapte. Dacă apare fisurarea pereților sau ridicarea pardoselii, oprești pompa și chemi un specialist.

Ce pompă folosești, după apa pe care o ai

Tabelul pornește de la întrebarea corectă: nu ce pompă ai la îndemână, ci ce fel de apă e în subsol. De răspuns depind pompa, precauțiile și locul în care ai voie să descarci. Detaliile de construcție sunt în articolele despre pompe de drenaj pentru apă curată și murdară și despre alegerea între tocător și rotor vortex.

Materialul carcasei contează mai puțin în urgență decât tipul rotorului. O pompă de epuisment din plastic e ușoară și suficientă pentru apă curată; una din inox are sens când apa e agresivă sau pompa rămâne montată permanent.

Plutitorul sau aspirația joasă. Pompele cu plutitor pornesc și se opresc singure, deci nu trebuie supravegheate continuu, dar se opresc la un nivel de câțiva centimetri. Modelele cu aspirație joasă, pornite manual, coboară mult mai jos. Diferența pare mică, dar pe o suprafață mare nu e: fiecare centimetru de apă pe 80 m² înseamnă 800 de litri.

Drenaj subsol: cât durează evacuarea

Timpul de evacuare se estimează din trei numere: volumul apei, debitul real al pompei și aportul care încă intră.

Volumul

Suprafața subsolului înmulțită cu adâncimea medie a apei. Un subsol de 8 × 10 m, cu 30 cm de apă, conține 80 × 0,3 = 24 m³. Mobilierul și obiectele ocupă o parte din volum, dar într-o estimare de urgență se pot ignora.

Înălțimea și debitul real

Debitul trecut mare pe cutie e cel la înălțime zero, adică atunci când pompa nu ridică apa deloc. În subsol, pompa trebuie să ridice apa până afară, deci debitul real e mai mic.

Înălțimea se compune din:

• diferența de nivel dintre apa din subsol și punctul în care iese furtunul
• pierderile pe furtun, care cresc cu lungimea și scad cu diametrul

Exemplu recalculat: pardoseala subsolului e la 2,5 m sub teren, iar furtunul iese peste un prag de 0,5 m. Diferența de nivel e de circa 3 m. Pe 25 m de furtun de 50 mm, la 9 m³/h, apa curge cu circa 1,3 m/s, iar pierderea pe o țeavă netedă ar fi de aproximativ 0,8 m; cu rezervă pentru furtun și coturi, circa 1 m. Pompa trebuie deci să dea 9 m³/h la aproximativ 4 m. Pe curba unei pompe concrete verifici ce debit dă la 4 m; calculatorul Q–H face descompunerea pentru traseul tău.

Același debit printr-un furtun de 32 mm ar curge cu peste 3 m/s, iar pierderile ar crește de câteva ori. În urgență, cel mai gros furtun compatibil cu racordul pompei e aproape întotdeauna alegerea bună; detaliile sunt la furtunuri și racorduri pentru pompe.

Timpul

Dacă nivelul stă pe loc deși pompa merge, îți trebuie a doua pompă sau una mai mare, nu mai multă răbdare.

Un aport care se apropie de debitul pompei lungește timpul mult mai repede decât ai crede: la jumătate din debit, durata se dublează.

Ultimii centimetri nu îi scoate pompa, ci un aspirator pentru lichide, racleta și mopul.

Dacă nu ai curent electric

Furtuna care inundă subsolul taie adesea și curentul. Variantele rămase au fiecare limitele ei:

• Motopompa, cu motor termic, stă obligatoriu afară, departe de ferestre și uși. Aspiră printr-un furtun cu spirală rigidă, coborât în subsol, iar înălțimea de aspirație e limitată fizic la câțiva metri, în practică 6–7 m pentru apă rece, din care se scad pierderile pe furtun.
• Generatorul pentru o pompă electrică stă, la fel, afară. Puterea lui trebuie să acopere vârful de pornire al motorului, care e de câteva ori curentul nominal.
• Pompele manuale sau găleata sunt realiste doar pentru volume mici.

Pentru o motopompă, detaliile de aspirație și de furtun sunt cele din articolul despre amorsarea pompelor centrifugale.

Motopompa și generatorul nu intră în subsol și nici în garajul lipit de el, nici măcar pentru câteva minute.

Unde descarci apa

Apa scoasă din subsol trebuie să ajungă undeva de unde nu se întoarce și unde nu face altă pagubă.

• Nu lângă fundație. Apa descărcată lângă perete se infiltrează înapoi în câteva ore. Furtunul se duce departe de casă, pe teren care coboară dinspre clădire.
• Nu în canalizarea care tocmai a refulat. Dacă apa a intrat prin canalizare, rețeaua e plină, iar ce pompezi în ea se întoarce în subsol.
• Nu pe proprietatea vecinilor și nu pe drumul public.
• Într-o rigolă sau într-un șanț, unde există și regulile locale o permit; pentru amenajări permanente, vezi rigolele pentru ape pluviale.
• Apa din canalizare sau cu urme de combustibil nu se împrăștie pe grădină. Pentru ea întrebi operatorul local de apă și canal sau autoritatea de mediu.

În timpul pompării

Câteva lucruri care fac diferența între o evacuare care merge singură și una care trebuie reluată:

1. Așază pompa în punctul cel mai jos, pe o placă sau pe cărămizi, nu direct în mâl.
2. Verifică sita după primele minute. Frunzele, mâlul și materialele plutitoare o acoperă repede, iar debitul scade fără ca pompa să pară defectă.
3. Ține furtunul fără cute și fără bucle în care să se adune aer.
4. Nu lăsa pompa să meargă în gol după ce a scos apa, dacă nu are plutitor.
5. Notează nivelul la intervale regulate. Dacă scade mai încet decât ai estimat, cauza e de obicei o sită colmatată, un furtun strangulat sau un aport mai mare decât credeai.

După evacuare: uscare și cauză

Evacuarea apei e jumătate din treabă. Cealaltă jumătate decide dacă pagubele se opresc aici:

• Scoate mâlul cât e încă umed. Uscat, se întărește și se lipește de pardoseală și de pereți.
• Dezinfectează suprafețele dacă apa a venit din canalizare.
• Aerisește și folosește dezumidificatoare. Pereții de zidărie se usucă mult mai încet decât par; mucegaiul apare în câteva zile pe materialele care rămân ude.
• Nu repune sub tensiune instalația electrică din subsol înainte de verificarea unui electrician.
• Nu porni centrala sau alte aparate pe gaz care au stat în apă înainte de verificarea unui service autorizat.

De unde a venit apa

Aceasta e întrebarea care contează pe termen lung. Refularea din canalizare se oprește cu o clapetă antiretur pe racord. Infiltrațiile prin fundație cer drenaj perimetral și, de cele mai multe ori, un cămin cu pompă fixă, montat după pașii din ghidul de instalare a pompei de drenaj în subsol. Apa intrată pe ferestre sau pe scara exterioară se rezolvă la exterior, cu rigole și pante corecte.

Protecțiile electrice pentru o pompă care rămâne montată permanent sunt descrise în articolul despre protecțiile electrice ale pompelor submersibile.

Drenajul rezolvă apa care a intrat deja. Pentru scenariul-limită, furtuna cu pană de curent și subsolul amenajat, pasul următor e redundanța: sistemul complet anti-inundație, cu pompă de rezervă, senzori și alarmă.

---

Citește și

• Pompe de drenaj: apă curată vs murdară
• Pompe de epuisment din inox
• Pompe de epuisment din plastic
• Rigole pentru ape pluviale