Pompe în linie: ghid rapid de utilizare și selecție

Pompe „în linie”: ce sunt și unde se folosesc

Pompele „în linie” sunt pompe centrifugale al căror racord de aspirație și cel de refulare sunt aliniate pe aceeași axă. Acest aranjament permite montajul direct pe conductă, economisind spațiu și simplificând traseele hidraulice. Se regăsesc frecvent în instalații HVAC, distribuții de apă, circuite industriale și stații de presurizare.

Ce înseamnă configurația „în linie”

Într-o pompă în linie, carcasa are intrarea și ieșirea opuse sau coaxiale, „în linie” cu conducta. Motorul este de regulă montat vertical (close-coupled) sau pe un cadru cu cuplaj (long-coupled). Accesul la etanșare și rotor este facil, iar montajul poate fi suspendat pe conductă cu console adecvate.

Tipuri constructive: close-coupled vs long-coupled

• Close-coupled: motor și hidraulică într-un singur ansamblu compact; amprentă minimă, service rapid.
• Long-coupled: cuplaj elastic, lagăre intermediare; toleră mai bine sarcini axiale/termice și temperaturi ridicate.

„În spații înguste și circuite închise, geometria ‘în linie’ câștigă nu prin kW, ci prin simplitate, acces și pierderi mai mici pe traseu.”

Unde se folosesc: HVAC, apă menajeră, industrie

Pompele în linie circulă apă caldă/rece în centrale termice și chiller-e, alimentează coloane în clădiri, recirculă apă tehnologică și servesc în bucle de răcire. În circuite închise (HVAC) au NPSH disponibil generos, ceea ce reduce riscul de cavitație. În apă menajeră pot lucra în grupuri cu turație variabilă pentru presiune constantă.

Avantaje vs alternative

Față de pompe end-suction montate pe șasiu, modelele în linie:

• ocupă mai puțin spațiu la sol
• simplifică alinierea conductelor
• reduc coturile și pierderile locale
• pot fi ușor scalate în paralel pentru redundanță

Limitări: sensibilitate la încărcări mecanice din conductă (se cer console corecte), toleranță mai mică la solide comparativ cu rotoare vortex/semi-deschise pentru ape murdare, și necesar de acces vertical la service în camere foarte joase.

Cum alegi corect: Q–H, NPSH, materiale

Selecția pornește din debit (Q) și înălțime manometrică totală (H), urmate de verificarea BEP (zona de eficiență maximă a curbei) și a NPSH (condițiile de aspirație). În aplicațiile cu cerere variabilă, controlul de turație (VFD) păstrează pompa aproape de punctul optim, scăzând consumul.

Materiale și etanșări

Pentru apă potabilă ori medii corozive, carcase din inox (304/316) și etanșări SiC/SiC sau TC/SiC oferă durabilitate; elastomeri EPDM/FKM se aleg după pH și temperatură. Pentru ape curate neutre, fonta tratată rămâne economică și robustă.

Checklist de selecție (10 pași)

1. Calcul Q simultan și H total (+10–20% marjă)
2. Verificare BEP pe curba producătorului
3. NPSH disponibil > NPSH cerut
4. Diametre conducte pentru 0,6–2,0 m/s
5. Turație variabilă (VFD) dacă cererea fluctuează
6. Materiale „umed”: inox / fontă tratată
7. Etanșări mecanice potrivite fluidului
8. Nivel de zgomot/loc de montaj
9. Consolă/susținere conducte conform greutății
10. Accesorii: clapetă de sens, manometru, aerisire

Montaj, vibrații și întreținere

Montajul dictează fiabilitatea: conductele trebuie susținute independent de pompă; garniturile nu sunt proiectate să preia greutatea traseului. Introdu racorduri antivibrație, puncte de aerisire și robineți de izolare. În grupuri, dimensionează colectoarele pentru a evita recirculările între pompe.

Greșeli frecvente de evitat

• Sprijinirea întregului tronson pe carcasă → deformare și uzură rapidă a etanșării.
• Lipsa aerisirii în punctele înalte → cavitație intermitentă.
• Coturi strânse imediat la intrare/ieșire → turbulențe și pierderi suplimentare.

Eficiență și control

Cu VFD, pompele în linie mențin presiune constantă în coloane, pornesc lin și reduc șocurile hidraulice. Senzorii de presiune/temperatură integrați facilitează controlul adaptiv. În regim paralel, algoritmii „duty/standby” sau „duty/assist” distribuie orele de funcționare, egalizând uzura.

Întreținere și cost total

Service-ul tipic include verificarea etanșărilor pentru urme de scurgeri, controlul vibrațiilor, curățarea filtrelor de rețea și calibrarea senzorilor. Costul total scade când pompa lucrează în zona BEP, cu filtre curate, cu aerisiri funcționale și cu conducte susținute corect.

„O pompă în linie bine aleasă se recunoaște după lucrurile care nu se întâmplă: nu vibrează, nu cavitează și nu ocupă loc.”